Guvernul va relua angajarea răspunderii pe reforma pensiilor magistraților, cu o scădere de aproape 30% și mărirea vârstei de pensionare la 65 de ani

Guvernul pregătește un nou demers pentru adoptarea reformei pensiilor magistraților, care include o reducere semnificativă a cuantumului pensiilor și o creștere progresivă a vârstei de pensionare până la 65 de ani, într-o perioadă de tranziție extinsă.

Discuțiile și modificările principale ale proiectului

Premierul Ilie Bolojan a declarat în cadrul unui interviu la ProTV că ultima rundă de negocieri cu reprezentanții magistraților a avut loc săptămâna trecută, la Palatul Cotroceni. Principala noutate față de varianta anterioră a proiectului vizează extinderea perioadei tranzitorii de la 10 la 15 ani, timp în care vârsta de pensionare pentru magistrați va crește treptat până la 65 de ani.

Pe lângă această modificare, Ilie Bolojan a menționat că mai există doar câteva ajustări tehnice minore, iar Guvernul va solicita Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) un aviz într-un termen mai scurt decât cele standard 30 de zile. Această solicitare urgentă are ca scop evitarea întârzierilor în adoptarea reformei, esențiale pentru accesarea fondurilor europene din PNRR.

Poziția Consiliului Superior al Magistraturii

Vicepreședintele CSM, Claudiu Sandu, a precizat că magistrații continuă să ceară ca pensiile acestora să reprezinte 65% din salariul brut, aliniindu-se astfel cu celelalte categorii care beneficiază de pensii de serviciu. Această solicitare, care ar aduce o creștere în comparație cu nivelul actual, este probabil să conducă la un aviz negativ din partea CSM.

Totuși, potrivit legislației, Guvernul trebuie doar să ceară avizul și să aștepte răspunsul în termen de 30 de zile, fără a fi obligat să îl respecte în mod obligatoriu.

Context legal și implicații financiare

Prima variantă a legii privind reforma pensiilor magistraților a fost anulată de Curtea Constituțională a României (CCR) din motive procedurale. Guvernul nu a așteptat emiterea avizului CSM în termenul de 30 de zile prevăzut de lege, fapt ce a dus la respingerea proiectului.

În forma reformulată, pensia unui magistrat va reprezenta aproximativ 70% din salariul net, în comparație cu 55% din salariul brut cât este în prezent. Aceasta se traduce printr-o scădere reală a pensiei nete de circa 30%.

Inițial, Guvernul propunea o perioadă de tranziție de 10 ani pentru creșterea graduală a vârstei de pensionare, care acum a fost extinsă la 15 ani pentru a face reforma mai acceptabilă.

Ce înseamnă pentru Iași?

Deși discuțiile se poartă la București, această reformă va avea impact și la nivel local, inclusiv pentru magistrații ieșeni și familiile acestora. Condițiile noi vor influența stabilitatea financiară a acestora pe termen lung, iar faptul că Guvernul încearcă să grăbească procesul legislative ridică semne de întrebare legate de consultarea reală a tuturor părților implicate.

---

Guvernul se află în fața unui punct critic pentru adoptarea reformei pensiilor magistraților, mizând pe o aprobare rapidă a CSM și pe angajarea răspunderii pentru a putea accesa fondurile europene planificate. În tot acest timp, magistrații continuă să ceară condiții mai avantajoase, ceea ce face ca finalizarea acestui proces să fie urmărită cu interes de întreg sistemul judiciar din întreaga țară, inclusiv la nivelul Iașului.

---

Pentru mai multe informații și actualizări locale, rămâneți aproape de paine­si­circ.ro.