Noaptea Sfântului Andrei în localitatea noastră – tradiții, superstiții și obiceiuri locale

Noaptea Sfântului Andrei – tradiții, superstiții și obiceiuri
Pe 30 noiembrie, românii marchează sărbătoarea Sfântului Andrei, ocrotitorul țării noastre, zi plină de semnificații și mistere populare. În special în noaptea de 29 spre 30 noiembrie se desfășoară numeroase ritualuri și credințe legate de protecția gospodăriei, de magia iubirii și de întâlnirea cu „ursitul”.
Cine a fost Sfântul Andrei – ocrotitorul românilor
Sfântul Apostol Andrei este recunoscut ca patron spiritual al poporului român. El a fost fratele Sfântului Petru și, împreună cu tatăl lor, Iona, a fost pescar în Galileea. În urma întâlnirii cu Sfântul Ioan Botezătorul, Andrei a devenit primul apostol al lui Isus, pe care l-a însoțit în predicile și minuni pe care le-a săvârșit. A fost martor al răstignirii, dar și al învierii Domnului, angajându-se apoi să răspândească învățătura creștină în lume.
Tradiții și superstiții legate de ziua Sfântului Andrei în zona Devei
Ziua lupului și nelucratul în gospodărie
Pentru obiceiul popular, noaptea Sfântului Andrei este „noaptea lupilor”, când se crede că aceștia se adună și primesc pradă pentru iarna ce urmează. Lupul, simbol puternic încă din vechime, este considerat extrem de ager în această zi, neputând fi păcălit. În ajunul sărbătorii, în gospodăriile din Deva și împrejurimi se evită munca, iar anumite activități sunt interzise: nu se matură, nu se dă gunoiul afară, nu se piaptănă și nu se fac pomană sau împrumuturi. Se crede că respectarea acestor norme ține lupii și spiritele rele la distanță, protejând astfel vitele și familia.
Noaptea strigoilor și rolul usturoiului
În tradiția românească, noaptea Sfântului Andrei este cunoscută și ca noaptea strigoilor, spirite sau suflete care pot face rău oamenilor și animalelor. Pentru a se apăra, oamenii ungevau pragurile și intrările cu usturoi, considerat un protector puternic. La fel, se consumă usturoi în cantități mari și se împart căpățâni de usturoi sfințit între tineri, ca simbol al sănătății și al iubirii.
Descântecele – între magie și religie
Această noapte este momentul în care descântecele, unele asemănătoare rugăciunilor, altele cu rădăcini în magia populară, sunt rostite pentru protecție, sănătate și dragoste. Există incantații speciale pentru alungarea deochiului, vindecarea slăbiciunilor și stârnirea iubirii, unele ținând de o lume magică care influențează visul și destinul.
Obiceiuri dedicate fetelor de măritat – aflarea ursitului
În special în zonele rurale și tradiționale din jurul Devei, tinerele fete practică ritualuri pentru a-și visa alesul. Printre cele mai cunoscute se numără punerea sub pernă a 41 de fire de grâu, al căror har este invocat prin descântece. Alte obiceiuri implică prepararea de turtă sărată sau colaci cu căței de usturoi, lăsați să stea într-un loc călduros, semn al norocului în dragoste, dacă usturoiul încolțește.
De asemenea, fetele pot merge la fântână, unde cu o lumânare aprinsă invocă chipul ursitului în apa limpede, un gest plin de speranță și dorință.
Ritul grâului la încolțit
Semănarea grâului în străchini sau ghivece este un vechi simbol al prosperității și al sănătății. Cel mai potrivit moment pentru acest ritual este chiar în prima oră a zilei de Sfântul Andrei, după miezul nopții. Cei care au grijă de grâul pus la încolțit speră la un an bogat și plin de noroc.
Protecția gospodăriei în ajunul Sfântului Andrei
Pentru o bună protecție a casei și a animalelor de sălbăticiuni, în multe comunități din zona Devei se respectă reguli stricte: obiectele tăioase sunt legate cu sfoară și ascunse bine, treburile gospodărești trebuie terminate înainte de miezul nopții, iar femeile își aranjează părul în ajun, pieptenele fiind pus deoparte ca simbol al ghearelor lupilor.
În unele locuri, la o adunare festivă, tinerii aduc usturoi, tămâie și lumânări aprinse, petrecând împreună până la zori. Usturoiul sfințit apoi este păstrat în casă, fiind folosit și în remedii tradiționale pentru oameni și animale.
Semnificația zilei Sfântului Andrei în calendarul tradițional
Ziua Sfântului Andrei marchează începutul sezonului sărbătorilor de iarnă din România, care continuă cu Sfântul Nicolae pe 6 decembrie și se încheie la Bobotează, pe 6 ianuarie. Este o sărbătoare plină de ritualuri care duc mai departe legătura cu tradițiile străvechi, un punct de legătură între lumea spirituală și cea a oamenilor.
În concluzie
În această perioadă, comunitățile din jurul Devei păstrează vii tradițiile străbune ale Sfântului Andrei, o zi reprezentativă pentru protecție, speranță și magie, care combină elemente creștine cu practici populare menite să aducă noroc și sănătate în noul an ce urmează.
Surse: doxologia.ro, Ciprian Vocilă – sociolog la Muzeul Național al Țăranului Român, cotidianulhd.ro












