„Plai cu boi” – un cântec controversat care dezbină România

Un cântec patriotic simplu, dar plin de semnificație, a stârnit dezbateri și controverse în societatea românească, împărțind țara între susținători proeuropeni și suveraniști, aceștia din urmă fiind adesea etichetați drept „globaliști sorosiști” sau „extremiști rusofili”. Melodia „Românie, mândru plai”, compusă de talentata Paula Hriscu, a fost adoptată de mulți drept un nou imn național, însă impactul său social a generat reacții neașteptate.

Încărcătura politică a unui cântec despre țară și tradiții

Cântecul, prin versurile sale care evocă țara, credința și tradițiile, a fost îndrăgit în rândul suveraniștilor, dar această popularitate a atras critici și dezaprobări din partea unor grupări și instituții. Paula Hriscu, autoarea piesei, a mărturisit că a fost surprinsă și descurajată de impactul social al cântecului și de etichetele care i-au fost aduse, inclusiv acuzații de legături cu Rusia, ceea ce a determinat-o să se autocenzureze.

Astfel, artista a decis să interzică difuzarea cântecului pe canalul pe care îl administrează, „Televiziunea poporului”, dorind să evite orice asociere politică. Această hotărâre vine în contextul unor presiuni externe, dar și după ce, în preajma Zilei Naționale a României din 1 Decembrie, autoritățile locale din Maramureș au interzis unui cor de copii să interpreteze această piesă, invocând legătura sa cu mișcarea suveranistă.

Presiuni și autocenzură în artă

Se pare că decizia Paulei Hriscu este influențată și de presiuni venite din partea unor instituții, precum Mitropolia Clujului, Maramureșului și Sălajului, care au cerut retragerea unui alt cântec patriotic scris de ea, fiind contestat din cauza legăturilor autorilor versurilor. Acest fenomen, de „presiune subtilă” prin intermediul mediului politic și instituțional, nu este unul unic României, fiind întâlnit și în alte țări.

Într-un astfel de context, când o piesă este folosită de o parte a societății iar autorul decide să-i oprească difuzarea pentru a evita instrumentalizarea politică, aceasta poate avantaja involuntar cealaltă tabără. Astfel, prin gestul său, chiar dacă intenția Paulei Hriscu este de a rămâne apolitică, efectul este unul politic, contribuind indirect la consolidarea celeilalte părți.

Întrebări deschise pentru viitor

Este de înțeles frica unui artist de a nu fi implicat în conflicte politice sau de a nu-și pierde oportunitățile, însă acest caz scoate în evidență faptul că politicile pot transforma orice manifestare artistică într-un act politic, indiferent de intențiile inițiale. Cântecul a fost creat pentru oameni și a fost îmbrățișat de aceștia ca un simbol al mândriei naționale, însă refuzul autorului de a permite difuzarea lui poate limita dreptul publicului de a se identifica și de a se exprima prin acesta.

Pe acest fundal, rămâne întrebarea adresată Paulei Hriscu: în noua sa viziune, cântată încă există loc pentru cei care locuiesc și cred pe „mândrul plai” românesc?

---

Pentru locuitorii Devei și din împrejurimi, acest episod aduce în prim-plan tensiunile din societate legate de identitate și exprimarea culturală, reamintindu-ne cât de complexă poate fi relația dintre artă și politică în contemporaneitate.