Tot mai multe țări europene cer reformarea Convenției Europene a Drepturilor Omului

Tot mai multe state din Europa susțin necesitatea unei actualizări a Convenției Europene a Drepturilor Omului (CEDO), considerând că textul în vigoare de peste 70 de ani nu mai reflectă realitățile și problemele actuale, precum traficul de persoane sau folosirea imigranților ca instrument politic.

Contextul și începutul disputei: 2016 și legea daneză controversată

Discuțiile au fost declanșate în 2016, când Danemarca a adoptat o lege care impunea solicitanților de azil să renunțe la bunurile de valoare – inclusiv bijuterii – pentru a plăti cazarea de care beneficiau. Această măsură a fost criticată dur la nivel internațional, cu Agenția ONU pentru refugiați avertizând că ar putea genera furie și xenofobie, iar organizația Human Rights Watch o descria drept „josnică și punitivă”.

Extinderea modelului auster și reacțiile din Europa

Astăzi, aproape un deceniu mai târziu, pe fondul creșterii populismului de dreapta, astfel de politici se răspândesc în Europa. Marea Britanie a introdus reguli similare, considerate cele mai stricte de după al Doilea Război Mondial. Mai mult, modelul danez a dat un nou impuls dezbaterii privind reformarea CEDO.

În luna octombrie 2025, presa britanică a dezvăluit că Italia pregătește prima dezbatere oficială pentru a regândi politicile legate de imigrație, un semn al schimbării importante pe agenda europeană.

Critici la adresa Convenției Europene a Drepturilor Omului

CEDO, care funcționează din 1953, este acuzată că nu mai răspunde situațiilor curente, în special în ceea ce privește combaterea grupărilor infracționale legate de traficul de persoane sau gestionarea presiunilor migratorii între state.

Până în prezent, niciun lider european nu pare dispus să renunțe la Convenție, însă nouă țări membre au semnat o scrisoare deschisă prin care cer reinterpretarea sa, pentru a permite măsuri mai ferme împotriva imigranților care încalcă legea.

Țările implicate și măsurile propuse

Printre semnatarii scrisorii se numără Italia, Danemarca, Olanda și Estonia, care solicită o politică mai strictă de expulzare a persoanelor care comit infracțiuni. În august 2025, diplomați belgieni au distribuit un document colegilor din UE cu recomandări pentru reducerea influenței Curții Europene a Drepturilor Omului, care asigură respectarea Convenției.

Printre sugestii se regăsesc numirea unor judecători cu viziuni conservatoare și revizuirea articolului 3 din Convenție, care interzice tortura și tratamentele inumane sau degradante. Documentul, semnat de un fost președinte al Curții Constituționale a Belgiei, susține că acest articol este deseori invocat abuziv de solicitanții de azil pentru a evita deportarea.

Poziția Marii Britanii și a Consiliului Europei

Prim-ministrul britanic Keir Starmer, avocat de profesie specializat în drepturile omului, a afirmat că în mandatul său Marea Britanie nu va renunța la CEDO, dar susține o ajustare a interpretării articolelor convenției.

Aceeași opinie este împărtășită și de secretarul general al Consiliului Europei, organismul responsabil de supravegherea punerii în aplicare a Convenției Europene.

Impactul crizei refugiaților din 2016 asupra percepției publice

Schimbarea atitudinii europenilor față de Convenție este legată și de criza refugiaților începută în 2015-2016, când Germania, sub conducerea Angelei Merkel, a deschis granițele pentru peste un milion de refugiați. În unele țări europene, inclusiv în Germania, au fost comise atacuri teroriste mortale, unele de către persoane ale căror cereri de azil fuseseră refuzate.

Această situație a amplificat dezbaterile despre responsabilitatea și limitările Convenției în fața provocărilor contemporane.

---

Pentru o analiză detaliată, puteți consulta articolul complet publicat de The Telegraph.

Foto: Awargula | Dreamstime